Definita cuvantului lache
lache s. m. invar. (deț.) 1. om prost / nedescurcăreț. 2. homosexual pasiv.

Sursa: Argou
Cuvinte ce rimeaza cu lache
BEȘENOVA VECHE v. Dudeștii Vechi. Vezi definitia »
LÉGHE s.f. Veche măsură pentru distanță, folosită în apusul Europei, variind ca lungime între 3000 și 7500 m. [Pl. invar. / < it. lega]. Vezi definitia »
LÉGHE s. f. unitate de măsură pentru distanțe, anterioară sistemului metric, între 4 și 5,5 km. (< it. lega) Vezi definitia »
CAMPECHE [campéce] 1. Golf care constituie partea de SV a G. Mexic, la V de Pen. YUcatán. Ad. max.: 2.836 m. Lățime max.: 750 km. 2. Oraș în SE Mexicului, port la golful C., centru ad-tiv al statului cu același nume; 151,8 mii loc. (1980). Nod de comunicații. Piață agricolă (bumbac, lemn). Ind. tutunului. Universitate (1756). Fundat în 1540. 3. Stat în SE Mexicului; 50,8 mii km2; 613,1 mii loc. (1989). Centru ad-tiv: Campeche. Expl. forestiere. Trestie de zahăr, sisal. Creșterea animalelor. Vezi definitia »
STRÉCHE, streche, s. f. Nume dat mai multor specii de insecte foarte vătămătoare pentru animalele domestice: a) (și în sintagma strechea vitelor) insectă de mărimea unei albine, cu corpul păros, negru sclipitor, ale cărei larve trăiesc ca paraziți sub pielea vitelor cornute mari, hrănindu-se cu sângele lor (Hypoderma bovis); b) (și în sintagma strechea oilor) insectă mare de culoare brună-cenușie, păroasă, care își depune larvele în nările oilor, de unde ajung în sinusurile frunții, producând moartea animalelor (Oestrus ovis); c) (și în sintagma strechea cailor) insectă mare de culoare galbenă-brună, păroasă, care își depune ouăle pe corpul sau pe coama cailor, de unde larvele ajung în intestin (Gastrophilus equi); d) insectă cu abdomenul oval, cu picioarele păroase, care își depune ouăle pe părul căprioarelor și al cerbilor (Hypoderma diana și actaeon). ♦ Neliniște, spaimă provocată animalelor de insectele descrise mai sus. ◊ Expr. A da strechea în cineva ori a-l lovi (sau a-l apuca) pe cineva strechea = a) (despre animale) a fi atacat de streche; a da semne de neliniște; (în special) a fugi orbește, fără motiv aparent; b) (despre oameni) a se purta ciudat; (în special) a se agita fără motiv, a fi plin de neastâmpăr. ♦ Furie subită, acces de nebunie. – Din bg. străk. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z