PIRÓN, piroane, s. n. Cui (de oțel) lung și gros, curbat (în unghi drept) la unul din capete și folosit la îmbinarea pieselor unei construcții de lemn, la fixarea unui obiect greu pe perete etc.; p. gener. cui mare. ◊ Expr. (Fam.) A face (la) piroane (și cuie) = a clănțăni din dinți din cauza frigului; a dârdâi. (Fam.) A tăia (la) piroane = a spune minciuni. – Din sl. pironŭ. Vezi definitia »

BARBIȘÓN, barbișoane, s. n. Barbă (scurtă) lăsată să crească numai pe vârful bărbiei; cioc² (3), țăcălie, barbișă. – Din fr. barbichon. Vezi definitia »

TORȘÓN, torșoane, s. n. (Franțuzism) Bucată de cârpă, de vată etc. – Din fr. torchon. Vezi definitia »

AVIOFÓN, aviofoane, s. n. Tub acustic prin care comunică în timpul zborului membrii echipajului unei aeronave mai grele decât aerul. [Pr.: -vi-o-] – Din fr. aviophone. Vezi definitia »

BATESON [béitsn], Gregory (1904-1980), antropolog american. A aplicat conceptele teoriei comunicației în domeniul psihiatriei, în vederea explicării cauzelor schizofreniei. Op. pr.: „Comunicarea”, „Trepte spre o ecologie a spiritului”. Vezi definitia »