CLĂDITÓR, -OÁRE, clăditori, -oare, s. m. și f. (Rar) Persoană care clădește; p. ext. întemeietor. – Clădi + suf. -tor. Vezi definitia »

REACTÓR s. n. 1. parte a unei instalații în care se efectuează o reacție chimică. 2. aparat propulsor care folosește forța de reacție a gazelor de ardere pentru a deplasa vehiculul pe care este montat. 3. instalație complexă pentru producerea de reacții nucleare prin bombardarea cu neutroni a unor elemente radioactive; pilă atomică. 4. bobină, condensator care prezintă reactanță într-un circuit. (< fr. réacteur) Vezi definitia »

ÎNSEMNĂTÓR, -OÁRE, însemnători, -oare, adj. (Înv.) Important, însemnat (2). – Însemna + suf. -ător. Vezi definitia »

RECITATÓR, -OÁRE s. m. f. cel care recită. (< fr. récitateur) Vezi definitia »

CHEFUȘÓR, chefușoare, s. n. (Fam.) Chefuleț. – Chef + suf. -ușor. Vezi definitia »