isprăvitór, isprăvitoáre, adj. (înv.) corector. Vezi definitia »

ROZĂTÓR, rozătoare, s. n. (La pl.) Ordin de mamifere caracterizate prin lipsa caninilor și printr-o mare dezvoltare a dinților incisivi, cu ajutorul cărora aceste animale pot roade; (și la sg.) animal care face parte din acest ordin. ◊ (Adjectival) Animal rozător. – Roade + suf. -ător. Vezi definitia »

VASOMOTÓR, -OÁRE, vasomotori, -oare, adj. Care se referă la contracția sau la relaxarea vaselor sangvine, care aparține acestor mișcări; care produce, reglează contracția sau relaxarea vaselor sangvine. – Din fr. vaso-moteur. Vezi definitia »

EJACULATÓR, -OÁRE adj. care servește pentru ejaculare. (< fr. éjaculateur) Vezi definitia »

ÎNȚELEGĂTÓR, -OÁRE, înțelegători, -oare, adj. Care are înțelegere pentru situația cuiva; p. ext. bun, mărinimos. – Înțeleg (prez. ind. al lui înțelege) + suf. -ător. Vezi definitia »