Definita cuvantului rozător
ROZĂTÓR, rozătoare, s. n. (La pl.) Ordin de mamifere caracterizate prin lipsa caninilor și printr-o mare dezvoltare a dinților incisivi, cu ajutorul cărora aceste animale pot roade; (și la sg.) animal care face parte din acest ordin. ◊ (Adjectival) Animal rozător. – Roade + suf. -ător.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu rozător
AMORTIZÓR, amortizoare, s. n. Dispozitiv care servește la amortizarea unui șoc, a unui zgomot sau a unui fenomen de oscilație la un sistem tehnic. – Din fr. amortisseur. Vezi definitia »
TRANVERTÓR s. n. mașină electrică sincronă care convertește un curent continuu în curent alternativ și invers sau care schimbă frecvența unui curent alternativ. (< fr. tranverteur) Vezi definitia »
IDEOMOTÓR, -OÁRE adj. psihomotor. ♦ proces ~ = proces prin care toate reprezentările noastre se prelungesc în mișcări mai mult sau mai puțin săvârșite. (< fr. idéo-moteur) Vezi definitia »
PROCURATÓR s. m. 1. magistrat roman, administrator al unei provincii imperiale, cu strângerea dărilor și cu repartizarea cheltuielilor. 2. înalt demnitar în vechile republici italiene Genova și Veneția. 3. mandatar însărcinat să apere interesele unei alte persoane. (< fr. procurateur, lat. procurator) Vezi definitia »
RETRACTÓR adj., s. m. f. (mușchi) care are rolul de a trage un membru sau o parte a corpului spre înapoi. (< fr. rétracteur) Vezi definitia »