Definita cuvantului exortație
EXORTÁȚIE, exortații, s. f. (Livr.) Cuvântare, discurs prin care se urmărește stârnirea unor sentimente, dezlănțuirea unor acțiuni etc.; încurajare, îndemn, imbold, înflăcărare, exortare. – Din lat. exhortatio, fr. exhortation.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu exortație
PARALEXÍE s.f. Tulburare a vorbirii constând în citirea deformată a cuvintelor. [Gen. -iei. / < fr. paralexie, cf. gr. para – lângă, lexis – dicțiune]. Vezi definitia »
ICONOLOGÍE s.f. 1. Știință care studiază atributele ce caracterizează zeitățile unei mitologii, necesare artiștilor pentru a reprezenta personajele respective. ♦ (Arte) Disciplină care studiază și interpretează reprezentările folosite în artele plastice. 2. Ramură a paleontologiei care se ocupă cu studiul urmelor de locomoție lăsate de vertebrate pe unele sedimente. [< fr. iconologie, cf. gr. eikon – imagine, logos – studiu]. Vezi definitia »
BRÓNHIE s.f. Fiecare dintre cele două canale cartilaginoase în care se împarte traheea-arteră. [Gen. -iei. / < it. bronchi, cf. lat. bronchia, gr. bronchos – trahee]. Vezi definitia »
OFIOLOGÍE s. f. studiu științific al șerpilor; ofiografie. (< fr. ophiologie) Vezi definitia »
TRICOFIȚÍE s.f. Boală contagioasă cauzată de tricofiton, care atacă pielea capului, provocând căderea părului; (pop.) chelbe. [Gen. -iei. / < fr. trochophytie]. Vezi definitia »