ÎNVÂRTECÚȘ, (2) învârtecușuri, s. n. 1. (În sintagma) Ineluș-învârtecuș = numele unui joc de copii în care unul dintre jucători trebuie să ghicească la cine se găsește un inel care trece din mână în mână. 2. (Rar) Întortochetură. [Var.: (reg.) învârticúș s. n.] – Învârteci (înv. „a învârti” < învârti) + suf. -uș. Vezi definitia »

prăpăstiáș, -ă, adj. (înv.) prăpăstios, râpos, cu prăpăstii, cu pante abrupte. Vezi definitia »

psălticáș, psălticáși, s.m. (înv.) psalt, cântăreț de strană în biserică; dascăl, cantor, psaltichieș. Vezi definitia »

potáș s. m. – Potasă, carbonat de potasiu. Germ. Pottasche. Înv., introdus în sec. XVIII, cînd se exportau mari cantități în Anglia și Olanda, sub formă de cenușă de stejar. Este dubletul lui potasă, s. f. din fr. potasse și al lui potasiu, s. m., din fr. potassium. Vezi definitia »

strungăráș, strungăráși, s.m. (pop.) cioban tânăr care mână oile la strungă. Vezi definitia »