EȘUÁ vb. I. intr.1. (Despre nave) A se împotmoli în nisip, a se așeza cu fundul pe un banc de nisip. 2. (Fig.) A nu reuși, a nu izbuti, a avea un eșec. [Pron. -șu-a, p.i. 3,6 -uează, ger. -uând. / < fr. échouer]. Vezi definitia »

ATENUÁ vb. tr. a micșora intensitatea unui fenomen, importanța sau gravitatea unui fapt. (< fr. atténuer, lat. attenuare) Vezi definitia »

a-i ploua (cuiva) în gură expr. a-i fi (cuiva) poftă. Vezi definitia »

îmbăgiuá, îmbăgiuiéz, vb. I (reg.) 1. a purta cu vorba, a încurca. 2. a amăgi, a înșela; a momi, a ademeni, a seduce. Vezi definitia »

PERPETUÁ vb. I. tr., refl. A face să dureze sau a dura veșnic sau multă vreme; a (se) transmite de la o generație la alta. [Pron. -tu-a, p.i. 3,6 -uează, -uă. / < fr. perpétuer, it., lat. perpetuare]. Vezi definitia »