îmbăgiuá, îmbăgiuiéz, vb. I (reg.) 1. a purta cu vorba, a încurca. 2. a amăgi, a înșela; a momi, a ademeni, a seduce. Vezi definitia »

REEVALUÁ vb. tr. a evalua din nou ceva. (< fr. réévaluer) Vezi definitia »

oua bei Vezi definitia »

LÍNGUA v. lingua franca. Vezi definitia »

INVOLUÁ vb. intr. a se întoarce de la o stare sau formă superioară de dezvoltare la una inferioară; a regresa, a decădea. (< involuție) Vezi definitia »