VOLTIJÓR s.m. Cel care face voltije. ♦ Cal dresat pentru exerciții de voltijă. [< fr. voltigeur]. Vezi definitia »

SERIATÓR, -OÁRE s. m. f. cel care seriază. (< seria + -tor) Vezi definitia »

pipătór, pipătóri, s.m. (reg.) fumător (cu pipa). Vezi definitia »

CONIDIOFÓR s.m. Hifă sporiferă pe care se formează conidiile. [Pron. -di-o-. / < fr. conidiophore]. Vezi definitia »

REPETITÓR, -OÁRE I. s. m. f. pianist acompaniator al unui cântăreț sau instrumentist; corepetitor. II. s. n. 1. sală de meditații (într-un internat etc.). 2. aparat care repetă, prin comandă de la distanță, indicațiile unui instrument nautic. 3. fiecare dintre cele trei pavilioane ale codului internațional de semnalizare destinate să înlocuiască unul dintre pavilioanele care se repetă. (< fr. répétiteur, germ. Repetitor) Vezi definitia »