șușmán, șușmáni, s.m. (înv.) membru în comitetul sătesc (în vechea organizare administrativă a Bucovinei). Vezi definitia »

PRODECÁN s. m. locțiitor de decan. (< germ. Prodekan, it. prodecano) Vezi definitia »

NORVEGIÁN, -Ă, norvegieni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Norvegiei sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține Norvegiei sau populației ei, privitor la Norvegia sau la populația ei. ♦ (Substantivat, f.) Limba vorbită de norvegieni (1). [Pr.: -gi-an] – Din fr. norvégien. Vezi definitia »

BÂRDÁN, bârdane, s. n. (Reg.) Burduhan. – Et. nec. Vezi definitia »

ELISABETÁN, -Ă adj. Din timpul reginei Elisabeta I a Angliei, caracteristic, specific acelei epoci. ◊ Stil elisabetan = stil dezvoltat în Anglia în arhitectură, mobilier, pictură și muzică în timpul domniei Elisabetei I, caracterizat în arhitectură și mobilier prin construcții masive și bogat ornamentate. [Cf. fr. élisabéthain]. Vezi definitia »