METILÉN s. m. radical organic bivalent, derivat din metan prin îndepărtarea a doi atomi de hidrogen. ♦ albastru de ~ = materie colorantă albastră, folosită în vopsitorie și ca dezinfectant. (< fr. méthylène, germ. Methylen) Vezi definitia »

TOLUÉN s.n. Hidrocarbură lichidă, incoloră, inflamabilă, care se extrage din gudronul de huilă; metilbenzen. [Pron. -lu-en. / < fr. toluène]. Vezi definitia »

AMFICARPOGÉN, -Ă adj. care produce fructe pe sol, dar cu maturație subterană. (< fr. amphicarpogène) Vezi definitia »

AGLUTINOGÉN s.m. Substanță proteică; introdusă în organism produce aglutinina. [< fr. agglutinogène]. Vezi definitia »

OXIGÉN s. n. element chimic gazos, inodor, incolor și insipid, indispensabil respirației și arderii, o cincime din aerul atmosferic. (< fr. oxygène) Vezi definitia »