ghidănác s.n. (reg.) ciocan, toporaș cu coadă de lemn. Vezi definitia »

ogeác (ogeácuri), s. n. – 1. Cămin, familie, ansamblu de persoane care trăiesc în casă. – 2. Corp, corporație, grupare. – 3. (Mold.) Horn. – 4. (Olt.) Vestibulul în care se află de obicei vatra. – Var. (Mold.) hogeac, (h)ogeag. Mr. ugeache, megl. ogeac. Tc. ocak (Șeineanu, II, 276; Lokotsch 1587), cf. ngr. οὐτσάκι, alb., bg., sb. ogak. Vezi definitia »

CONIÁC I. s. n. băutură alcoolică tare, obținută prin distilarea vinului. II adj. inv. de culoarea coniacului (I). (< fr. cognac) Vezi definitia »

MAC¹ interj. (Adesea repetat) Cuvânt care imită strigătul rațelor. – Onomatopee. Vezi definitia »

obrác, obrácuri, s.n. (reg.) adăpost. Vezi definitia »