ȘĂTRÁR, șătrari, s. m. 1. Țigan nomad. 2. (Reg.) Negustor ambulant care vinde în bâlciuri, la șatră (3). 3. Titlu dat boierului care avea în pază corturile unei tabere în timp de război; persoană care avea acest titlu. – Șatră + suf. -ar. Vezi definitia »

COȘÁR², coșari, s. m. 1. Persoană care curăță coșurile¹ (8) și sobele de funingine; hornar. 2. Persoană care face coșuri¹ (1, 5). – Coș¹ + suf. -ar. Vezi definitia »

POPICÁR, -Ă, popicari, -e, s. m. și f. Jucător de popice (1). – Popic + suf. -ar. Vezi definitia »

PEDICULÁR, -Ă, pediculari, -e, adj. (Med.) Referitor la păduchi; cu păduchi. – Din fr. pédiculaire. Vezi definitia »

decar, decari s. m. 1. (șc.) nota zece. 2. (cart.) carte de zece puncte. 3. (sport.) jucător care poartă numărul 10 pe tricou. Vezi definitia »