zălúd (-dă), adj. – Smintit, nebun. Sl., cf. sl. ludŭ „prost”, bg. zaludo, zaluden „leneș” (Conev 100; Scriban), sb., cr. sulud „nebun”. – Der. zăluzi, vb. (a se sminti), în Mold.; zăluzenie, s. f. (tîmpire). Vezi definitia »

LUD, -Ă, luzi, -de, adj. (Înv. și reg.) Simplu, naiv, fără experiență; p. ext. prost, nătâng, nătărău. – Din sl. ludŭ. Vezi definitia »

PRUD, -Ă adj. (Franțuzism) Care afectează o atitudine virtuoasă, austeră. [< fr. prude]. Vezi definitia »

scud (-uzi), s. m. – Monedă prețioasă veche. It. scudo. Vezi definitia »

zălúd (pop.) adj. m., pl. zălúzi, f. zălúdă, pl. zălúde Vezi definitia »