GIUMBÚȘ, giumbușuri, s. n. (Rar) Giumbușluc. – Din tc. cümbüș. Vezi definitia »

STUFĂRÍȘ, stufărișuri, s. n. 1. Loc pe care crește stuf mult și des; stuf care crește pe un asemenea loc; stufărie, stufăraie. 2. Desime, desiș, tufiș. [Var.: (reg.) stuhăríș s. n.] – Stuf + suf. -ăriș. Vezi definitia »

nándraș, nándrași, s.m. (reg.) tânăr poznaș; ștrengar. Vezi definitia »

ȚUMBURÚȘ, țumburușe, s. n. Mică proeminență (rotundă) la un obiect. [Var.: țâmburúș s. n.] – Et. nec. Vezi definitia »

SATÂRÁȘ, satârași, s. m. (Înv.) Soldat din garda domnească înarmat cu satâr (2). – Din satâr + suf. -aș. Vezi definitia »