ACORDÁ, (1, 2) acórd, (3) acordez, vb. I. Tranz. 1. A da (cu îngăduință, cu grijă, cu atenție, cu bunăvoință); a oferi; a atribui. 2. A stabili acordul gramatical. 3. A regla frecvența unui aparat, a unui sistem fizic etc., astfel încât să fie egală cu frecvența altui aparat, sistem fizic etc. ♦ A aduce tonurile unui instrument muzical la aceeași înălțime. – Din fr. accorder. Vezi definitia »

BLINDÁ, blindez, vb. I. Tranz. A acoperi cu un blindaj. – Fr. blinder. Vezi definitia »

izdá, izdéz, vb. I (reg.) a face să se îmbolnăvească, a i se face rău, a-i veni cuiva rău. Vezi definitia »

DESFUNDÁ, desfúnd, vb. I. Tranz. 1. A deschide un butoi scoțându-i fundul sau dându-i cep; p. ext. a deschide o sticlă astupată, scoțându-i dopul; a destupa. ♦ Refl. (Rar; despre torente de apă) A se revărsa. 2. A curăța sau a goli un canal; o conductă, un șanț înfundat etc. 3. A face ca un drum, un teren să devină impracticabile din cauza ploii, a apei revărsate, a noroiului etc. 4. A ara adânc, a desțeleni un teren, de obicei pentru pregătirea unei plantații viticole sau pomicole. – Des¹- + [în]funda. Vezi definitia »

CAVALCADÁ vb. I. tr. (Franțuzism) A face o plimbare călare, în grup. [< fr. cavalcader]. Vezi definitia »