íson s. m. – Acompaniament muzical, sunet prelung. Ngr. ἴσον (ton) „egal” (Tiktin; Gáldi 203). – Der. isonar, s. m. (acompaniator, persoană care ținea isonul). Vezi definitia »

SINCROTRÓN s.n. Accelerator de particule de mare putere, în care accelerarea acestora se face mai rapid și cu efect mai mare prin modularea simultană a câmpului accelerator și a câmpului magnetic focalizant. [< fr. synchrotron]. Vezi definitia »

CREIÓN, creioane, s. n. 1. Ustensilă pentru scris sau desenat, constituită dintr-o mină neagră sau colorată, protejată de un înveliș de obicei din lemn; bețișor făcut din argilă combinată cu diferite substanțe, cu care se poate desena în diferite culori. 2. Desen realizat în creion (1). 3. Fig. Mod de a scrie, de a compune; ușurința de a scrie, de a compune ceva (valoros). 4. Obiect în formă de creion (1) preparat din substanțe cosmetice, folosit ca fard. 5. (În sintagma) Creion luminos = dispozitiv electronic folosit pentru introducerea datelor și informațiilor în minicalculatoare. – Din fr. crayon. Vezi definitia »

VITRIGÓN, s. m. Plantă erbacee cu flori albastre, folosită ca plantă medicinală (Eryngium maritinium). – Et. nec. Vezi definitia »

-ATLON Element secund de compunere savantă cu semnificația „probă”, „exercițiu”. [< gr. athlon – luptă]. Vezi definitia »