înlimăní, înlimănésc, vb. IV (înv.) a trage la liman, la mal; a acosta. Vezi definitia »

ÎNNEBUNÍ, înnebunesc, vb. IV. Intranz. A fi atins de nebunie, de demență; a deveni nebun; a se aliena; (prin exagerare) a-și pierde calmul, stăpânirea de sine. ◊ Tranz. Durerea l-a înnebunit. ◊ Expr. (Tranz.) Nu mă-nnebuni!, se spune cuiva pentru a exprima mirarea sau neîncrederea față de cele auzite. ♦ Tranz. A face pe cineva să-și piardă stăpânirea de sine; a agasa, a enerva. – În + nebun. Vezi definitia »

MAGNI- Element prim de compunere savantă cu semnificația „mare”, „măreț”, „magnific”. [< it. magni-, cf. lat. magnus – mare]. Vezi definitia »

prevení, prevín, vb. IV (reg.) a veni din nou. Vezi definitia »

răpótini s.m. pl. (înv.) 1. sărbătoare țărănescă ce cade a treia marți după Paști. 2. turte făcute cu acest prilej. Vezi definitia »