Definita cuvantului boboc
BOBOC, Alexandru (n. 1930, Dumbrava, jud. Mehedinți), filozof român. M. coresp. al Acad. (1991), prof. univ. la București. Preocupat de filozofia culturii și filozofia limbajului („Confruntări de idei în filozofia contemporană”). Monografii de istorie a filosofiei („Kant și neokantianismul”).
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu boboc
CHIȘTÓC, -OÁCĂ, chiștoci, -oace, subst. 1. S. n. Muc de țigară. 2. S. m. și f. Fig. Copil mic de statură și îndesat. [Pl. și: (1) chiștócuri. – Var.: chiostéc s. n.] – Et. nec. Vezi definitia »
cocióc (cociócuri), s. n. – 1. Mlaștină. – 2. Cap, capăt. Origine necunoscută. Pare a fi un cuvînt expresiv, bazat pe o reduplicare a lui cioc; însă această explicație nu se potrivește cu primul sens. DAR propune o legătură cu rus. kočka „grind într-o regiune mlăștinoasă”. Vezi definitia »
FLOC, floci, s. m. (Spec.; de obicei la pl.) Smoc mic de păr, de lână sau de mătase. ♦ (Spec.; de obicei la pl.) Fir de păr din regiunea pubisului. [Pl. și: (n.) floace] – Lat. floccus. Vezi definitia »
oștóc s.n. (reg.) tocător, fund. Vezi definitia »
ZÂMBÓC, zâmboace, s. n. (Reg.) Cuiul mobil de la cataramă care se bagă în gaura curelei. – Slav (comp. v. sl. zonbŭ „dinte”). Vezi definitia »