Definita cuvantului dizgrație
DIZGRÁȚIE, dizgrații, s. f. Pierdere a favorii, a bunăvoinței, a grației unul monarh, a unei persoane influente, a unui superior. – Din it. disgrazia. Cf. fr. disgrâce.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu dizgrație
ORNITOLOGÍE s. f. ramură a zoologiei care tratează despre păsări. (< fr. ornithologie) Vezi definitia »
ANGIOENCEFALOGRAFÍE s. f. radiografie a vaselor creierului cu o substanță opacă la razele X. (< fr. angio-encéphalographie) Vezi definitia »
unde scrie? expr. prin care se arată refuzul cuiva de a da crezare spuselor cuiva sau de a da curs unei cereri, unei somații etc. Vezi definitia »
FOTOCROMÍE s. f. fotografie în culori. (< fr. photochromie) Vezi definitia »
PLATINOTIPÍE s. f. procedeu de imprimare fotografică pe baza acțiunii luminii asupra sărurilor de platină. (< fr. platinotypie) Vezi definitia »