PRINZĂTÓR, -OÁRE, prinzători, -oare, adj., subst. 1. Adj. Care prinde, care apucă sau înhață. 2. S. f. (Rar) Cursă de prins păsări. 3. S. n. Mașină sau instalație folosită pentru separarea anumitor impurități dintr-un material. – Prinde + suf. -ător. Vezi definitia »

COMPACTÓR, (1) compactori, s. m., (2) compactoare, s. n. 1. S. m. (Reg.) Legător de cărți. 2. S. n. Utilaj folosit la îndesarea umpluturilor de pământ, a stratului de la suprafața unui teren ori a unei șosele etc. – Din fr. compacteur, lat. compactor. Vezi definitia »

ROȘIÓR, -OÁRĂ, roșiori, -oare, adj., subst. I. Adj. Diminutiv al lui roșu. ◊ Pere roșioare = soi de pere care se păstrează bine toată iarna. Prune roșioare = soi de prune care se coc de timpuriu. II. S. f. 1. (La sg.) Soi de viță de vie cu struguri mici de culoare roșiatică, puțin răspândit în cultură. 2. Pește cu corpul turtit lateral și acoperit cu solzi mari, cu ochii și cu înotătoarele roșietice (Scardinius erythrophthalmus). III. S. m. (La pl.) Corp de elită al cavaleriei în organizarea mai veche a armatei române; (și la sg.) ostaș din acest corp de cavalerie. [Pr.: -și-or] – Roșu + suf. -ior. Vezi definitia »

vătămătór¹ adj. m., pl. vătămătóri; f. sg. și pl. vătămătoáre Vezi definitia »

TRĂDĂTÓR, -OÁRE, trădători, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care trădează. – Trăda + suf. -ător. Vezi definitia »