GRÁMOLĂ, gramole, s. f. Dispozitiv pentru frământarea și omogenizarea mecanizată a aluatului. – Din it. gramola. Vezi definitia »

CENTRALÍTĂ s. f. derivat al ureei, gelatinizant și plastifiant pentru nitroceluloză și ca stabilizant pentru pulberi. (< fr. centralite) Vezi definitia »

CURTÍNĂ s.f. 1. Fiecare dintre părțile care alcătuiau blazonul mantiei regale (în Franța). 2. Zid care unește flancurile a două turnuri sau bastioane. 3. Masiv de arbori sau arbuști din cuprinsul unui spațiu verde, constituit dintr-o singură specie. [< fr. courtine]. Vezi definitia »

NEGREÁLĂ, negreli, s. f. Însușirea de a fi negru; culoare neagră, întunecată pe care o are un obiect sau o ființă. ♦ Materie colorantă de culoare neagră; vopsea neagră. ♦ (Pop.) Cerneală. ♦ (Reg.) Funingine. ♦ (Reg.) Murdărie. – Negru + suf. -eală Cf. negri. Vezi definitia »

ALICÓTĂ, alicote, adj.f. (Mat. în sintagma) Parte alicotă = parte care se cuprinde exact, de un anumit număr de ori, într-o cantitate dată. – Din fr. aliquote. Vezi definitia »