IONOGRÁMĂ s. f. 1. rezultat al studiului elementelor ionizate din plasma sângelui. 2. oscilogramă ridicată de o stațiune ionosferică indicând înălțimea aparentă de reflexie a undelor în funcție de frecvență. (< fr. ionogramme) Vezi definitia »

VÉRGURĂ, vergure, s. f. (Înv.) Fecioară. – Lat. *virgula (= virgo, -inis). Vezi definitia »

DIAFÍZĂ s. f. partea mediană a unui os lung. (< fr. diaphyse) Vezi definitia »

pâcâiálă, pâcâiéli, s.f. (reg.) 1. sunetul caracteristic fumatului; pufăială, pâșcăială. 2. (despe lumină, flacără) pâlpâire. 3. (despre firele de ață) rupere, pocnitură. 4. (despre bibilici) sunetul scos de aceste păsări. Vezi definitia »

lăstăvíță (-țe), s. f. – (Banat) Bucată de pînză sau de postav. Sl., cf. rus. lastovica „buzunar”; dar lipsește etimonul direct. Legătura cu sb. lastavica „rîndunică”, indicată de DAR, nu este certă. Vezi definitia »