ANTIVIRUSOTERAPÍE s. f. folosirea terapeutică a antivirusurilor. (< fr. antivirusothérapie) Vezi definitia »

AEROCOLÍE s. f. Acumulare de gaze în intestinul gros, care dă senzația de balonare a abdomenului. [Pr.: a-e-] – Din fr. aérocolie. Vezi definitia »

MÍE, mii, num. card., s. f. I. Numărul care în numărătoare are locul între 999 și 1001. 1. (Cu valoare adjectivală) O mie de ani. ◊ (La pl.; adesea prin exagerare, indică un număr foarte mare, nedeterminat) Mii de glasuri. 2. (Cu valoare substantivală) Unde merge mia, meargă și suta. ◊ Loc. adv. Cu miile (sau cu mia) = în număr foarte mare, cu duiumul. ◊ Expr. Mii și sute sau mii și mii = extrem de mulți. A avea o mie și o sută pe cap = a avea foarte multă treabă sau griji, nevoi etc. 3. (Intră în componența numeralelor adverbiale) De o mie de ori pe zi. II. S. f. Numărul abstract egal cu o mie (I). ♦ Bancnotă a cărei valoare este de o mie (I 1) de lei; miar. – Lat. milia (pl. lui mille). Vezi definitia »

POCÁNIE s. f. v. pocaianie. Vezi definitia »

INTELÉCȚIE s. f. act prin care spiritul concepe, creează. (< fr. intellection, lat. intellectio) Vezi definitia »