AERÁRIUM s.n. (Ant.) Tezaurul public și administrația banilor publici în vechea Romă. [Pron. e-ra-ri-um. / < lat. aerarium < aes, aeris – bani]. Vezi definitia »

POSTLIMÍNIUM s. n. 1. (în dreptul roman) redobândire retroactivă a drepturilor cetățenești de către o persoană înstrăinată, la înapoierea în patrie. 2. drept pe baza căruia persoanele, bunurile și toate raporturile juridice, modificate prin ocuparea teritoriului de către un stat inamic, sunt repuse, după încetarea acesteia, în starea de mai înainte. (< lat. postliminium) Vezi definitia »

PANTÚM s.n. Poezie lirică cu formă fixă, în care al doilea și al patrulea vers dintr-un catren formează primul și al treilea vers din catrenul următor și care dezvoltă paralel două serii de imagini, două teme distincte și contrastante. [Pl. -muri, -me. / < fr. pantoum < cuv. malaiez]. Vezi definitia »

CIBÓRIUM s. n. 1. baldachin susținut de coloane, care acoperea altarul bazilicilor creștine. 2. vas de forma unei cupe din fruct de nufăr, în bisericile catolice, pentru păstrarea rezervei euharistice după slujbă. (< lat., fr. ciborium) Vezi definitia »

MÍNIUM s.n. v. miniu. Vezi definitia »