PEÓNIA s. f. plantă erbacee cu rădăcini în formă de tubercul și cu flori mari, plăcut parfumate și colorate de la alb, roz până la roșu; bujor. (< lat. paeonia) Vezi definitia »

CARANSEBEȘ-MEHADIA V. Timiș-Cerna. Vezi definitia »

LITOGRAFIÁ vb. I. tr. A multiplica prin litografie. [Pron. -fi-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. lithographier]. Vezi definitia »

priveghiá (ghéz, – át), vb. – 1. A sta treaz, a sta de veghe. – 2. A veghea, a păzi. – Mr. privegl’u. Var. privighia și der. Lat. pervĭgĭlare (Pușcariu 1391; Philippide, II, 652). – Der. priveghere, s. f. (veghe, pază; supraveghere; slujbă în ajunul unei sărbători); priveghetor, s. m. (supraveghetor; gardă; bărbătușul priveghetorii; Mold., subprefect, funcție stabilită prin decretul lui Alexandru Cuza, în 24 ianuarie 1859); privighetoare, s. f. (femeie care priveghează; Trans., lumînare care se aprinde la căpătîiul unui mort; pasăre cîntătoare, Erithacus luscinia); priveghiu, s. n. (veghe, pază, pază de noapte; veghere a unui mort, înainte de înmormîntare). Din rom. provine rut. prewetje (Candrea, Elemente, 408), ca și sb. privek „serbare nocturnă”. Vezi definitia »

HIPERTROFIÁ vb. I. tr., refl. (Despre organe, țesuturi) A(-și) mări sau a face să(-și) mărească volumul, a (se) mări. [Pron. -fi-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. hypertrophier]. Vezi definitia »