ISOHIÉTĂ s.f. v. izohietă. Vezi definitia »

pádină (pádini), s. f. – Colnic, măgură mică. Sl. (bg., rus.) padina (Tiktin; Conev 39). Nu știm dacă padeș, s. n. (Trans. de N., zmeuriș) aparține aceleiași familii. Vezi definitia »

taraplóșniță s.f. (reg.) lucru urât, fără gust; urmă de noroi. Vezi definitia »

CONCOÍDĂ s.f. Curbă plană obținută ducând printr-un punct fix o secantă variabilă care întâlnește o dreaptă sau o curbă într-un punct și ducând pe secantă din acest punct, de o parte și de alta, o lungime constantă. ♦ (Arhit.) Profilul unui fus de coloană. [Pron. -co-i-. / < fr. conchoïde, cf. gr. konche – scoică, eidos – formă]. Vezi definitia »

COMISÚRĂ s.f. 1. Loc unde se reunesc două părți ale unui organ sau ale corpului; legătură, încheietură. 2. Fascicul de fibre nervoase care unește două regiuni simetrice ale emisferelor cerebrale. [< fr. commissure, cf. lat. commissura]. Vezi definitia »