HORÍLCĂ, horilci, s. f. V. holercă. Vezi definitia »

ENDOTÉCĂ s. f. 1. peretele intern al sporogonului și al sacului embrionar. 2. membrana internă a lojei anterelor. 3. stratul intern al grăuntelui de polen. (< fr. endothèque) Vezi definitia »

ESCHÍLĂ, eschile, s. f. Bucată mică, așchie desprinsă dintr-un os fracturat. – Din fr. esquille. Vezi definitia »

AMBRÁSĂ, ambrase, s. f. (Rar) Cordon care servește pentru a ține strâns mijlocul unei perdele sau al unei draperii. – Din fr. embrasse. Vezi definitia »

HOÁRDĂ, hoarde, s. f. 1. Grupare în care erau organizate popoarele nomade mongole primitive. 2. Ceată, bandă de oameni care pradă și pustiesc; p. ext. armată cotropitoare. [Var.: hórdă, oárdă s. f.] – Din pol. horda, rus. orda. Vezi definitia »