MICÉLĂ, micele, s. f. Grup sau agregat de molecule care se formează în substanțele coloidale și în soluțiile lor. – Din fr. micelle, germ. Micelle. Vezi definitia »

LANȚÉTĂ s. f. 1. lamă plată și foarte ascuțită, instrument pentru vaccinări, incizii etc. 2. unealtă dintr-o tijă cu capetele în formă de lopățică, la repararea formelor în turnătorie. 3. fiecare dintre fulgii lungi și subțiri, viu colorați, din jurul gâtului și de pe spate, la unele păsări. (< germ. Lanzette, fr. lancette) Vezi definitia »

fumegară, fumegare s. f. (adol.) țigară. Vezi definitia »

zavéră (înv.) s. f., g.-d. art. zavérei; pl. zavére Vezi definitia »

MITÉNĂ s. f. mănușă care lasă liber vârful degetelor. (< fr. mitaine) Vezi definitia »