OBSECVÉNT, -Ă adj. (Despre o vale) Care are o direcție de curgere contrară direcției de înclinare a stratelor. [< germ. obsequent]. Vezi definitia »

PERFORÁNT, -Ă adj. Care perforează. ♦ (Despre tendoane, artere etc.) Care străbate spațiile interosoase. ♦ (Despre boli, procese inflamatorii etc.) Care provoacă perforarea unui organ, a unui țesut etc. [Cf. fr. perforant]. Vezi definitia »

OFICIÁNT, -Ă adj., s.m. și f. (Rar) (Cel) care slujește, care oficiază (o slujbă religioasă). [Pron. -ci-ant. / cf. fr. officiant]. Vezi definitia »

INEXISTÉNT, -Ă adj. Care nu există. ♦ (Fig.) Neimportant, neglijabil; șters. [Pron. in-eg-zis-. / cf. fr. inexistant]. Vezi definitia »

MONUMÉNT, monumente, s. n. 1. Operă de sculptură sau de arhitectură destinată să perpetueze amintirea unui eveniment sau a unei personalități remarcabile; p. ext. construcție arhitectonică de proporții mari sau de o deosebită valoare. ♦ Fig. Orice operă, document istoric sau creație culturală de însemnătate națională sau internațională. 2. (În sintagma) Monument al naturii = plantă, animal, formațiune naturală, teritoriu etc. de mare însemnătate științifică sau estetică, considerate bunuri naționale, ocrotite prin lege și conservate pentru posteritate. – Din fr. monument, lat. monumentum. Vezi definitia »