FRANȚÚȘCĂ, franțuște, s. f. (Înv.) Franțuzoaică. – Franțuz + suf. -că. Vezi definitia »

șuprícă s.f. (reg.) tiv, tighel. Vezi definitia »

ZGÁIBĂ, zgáibe, s. f. ~ 4. (Cuvânt de ocară) Drac. (din lat. scăbĕre = a se scărpina, cf. alb. zgebë = râie, it. scabbia = râie; în privința formei, cf. habeat > aibă; etimonul lat. nu a fost acceptat din cauza dificultății semantice, dacă se pleacă de la sensul de râie propriu lui scabies; dar se poate presupune că etimonul lat. păstra de asemenea înțelesul său etimologic, de mâncărime, ceea ce provoacă scărpinatul, sens ce corespunde cuv. rom.) Vezi definitia »

TIMPANOSCLERÓZĂ s. f. scleroză a timpanului, care produce surditate. (< fr. tympanosclérose) Vezi definitia »

DRÁGĂ s. f. 1. navă special echipată pentru dragarea sub apă. 2. plasă de formă specială cu care se colectează exemplare din flora și fauna subacvatică. 3. dispozitiv (dintr-un cablu lung, remorcat de nave speciale) folosit la înlăturarea minelor submarine de pe o cale navigabilă. (< fr. drague) Vezi definitia »