Definita cuvantului boothia
BOOTHIA [bú:θiə], pen. în N Canadei, separată prin golful cu același nume, de ins. Țara lui Baffin. Alt. max.: 573 m. Tundră. Pînă în 1970, aici se afla localizat Polul Magnetic Nordic al Pămîntului (la 70º40’ lat. N și 96º50’ long. V), care s-a deplasat spre N Oc. Înghețat. Vechiul nume: Boothia Felix.
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu boothia
ANGLIA (ENGLAND) [iŋləndʒ], denumire a părții din Marea Britanie cuprinsă între Scoția și Țara Galilor; 130,4 mii km2; 47,4 mil. loc. (1987, dintre care 80 la sută pop. urbană). Oraș pr.: Londra. Puternică reg. ind. Expl. de cărbune (3/4 din prod. țării), de min. de fier și cositor. Predomină ind. grea (metalurgică, constr. de mașini, chimică, automobile, aeronautică); este dezvoltată și ind. ușoară (textilă și alim.). A. realizează 80 la sută din valoarea constr. navale ale țării. 2/3 din terenul arabil al Marii Britanii este cultivat, în A., realizîndu-se 90 la sută din prod. de grîu de grîu a țării. În A. este concentrat 2/3 din șeptelul britanic. Are 16 universități (Oxford, Cambridge ș.a.). Bătălia Angliei = ansamblul luptelor aeriene purtate de Germania între 7 sept. 1941 și primăvara anului 1942 deasupra Marii Britanii, în cadrul operațiunii „Leul de mare”, ce urmărea invadarea ei. S-au înfruntat 2.800 avioane de partea Luftwafei și c. 700 avioane ale R.A.F. Prima mare înfrîngere a nemților în al doilea război mondial. Vezi definitia »
înțepoiá vb. I (reg.) a împinge cu țepoiul. Vezi definitia »
SPOLIÁ vb. tr. a lipsi pe cineva de avere ori de drepturi; a jefui, a prăda. (< fr. spolier, lat. spoliare) Vezi definitia »
RADIOTELEGRAFIÁ, radiotelegrafiez, vb. I. Tranz. A transmite o comunicare prin radiotelegrafie. [Pr.: -di-o-te-le-gra-fi-a] – Din fr. radiotélégraphier. Vezi definitia »
DOMICILIÁ vb. I. intr. A locui, a-și avea domiciliul undeva. [Pron. -li-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. domicilier]. Vezi definitia »