STÚPOR s. n. (med.) stupoare (2). (< lat. stupor) Vezi definitia »

GAZOANALIZATÓR s. n. aparat cu care se analizează gazele. (< gaz² + analizator) Vezi definitia »

DEGAZÓR s.n. Aparat folosit pentru înlăturarea gazelor din apă. [< degaza + -or]. Vezi definitia »

DOR, doruri, s. n. 1. Dorință puternică de a vedea sau de a revedea pe cineva sau ceva drag, de a reveni la o îndeletnicire preferată; nostalgie. ◊ Loc. adv. Cu dor = duios; pătimaș. 2. Stare sufletească a celui care tinde, râvnește, aspiră la ceva; năzuință, dorință. 3. Suferință pricinuită de dragostea pentru cineva (care se află departe). 4. (Pop.) Durere fizică. Dor de dinți. 5. Poftă, gust (de a mânca sau de a bea ceva). De dorul fragilor (sau căpșunilor) mănânci și frunzele. 6. Atracție erotică. 7. (Pop.; în loc. adv.) În dorul lelii = fără țintă hotărâtă, fără rost, la întâmplare. – Lat. pop. dolus (< dolere „a durea”). Vezi definitia »

primitor, primitori s. m. homosexual pasiv. Vezi definitia »