práznic (práznice), s. n. – 1. Sărbătoare, comemorare religioasă. – 2. Comemorare a unui mort, printr-un parastas. Sl. prazdĭnikŭ „sărbătoresc” (Miklosich, Slaw. Elem., 39; Skok, Slavia, VII, 786). – Der. prăznui, vb. (a sărbători; a petrece), din sl. prazdĭnovati. Vezi definitia »

PSIHOSOCIOLÓGIC, -Ă, psihosociologici, -ce, adj. Cu caracter de psihosociologie, al psihosociologiei. [Pr.: -ci-o-] – Din fr. psychosociologique. Vezi definitia »

APOPLÉCTIC, -Ă, apoplectici, -e, adj. Propriu apoplexiei; (despre oameni) predispus la apoplexie. Vezi definitia »

ANALÍTIC, -Ă, analitici, -e, adj. Care se bazează pe analiză, care procedează prin analiză. ◊ Chimie analitică = ramură a chimiei care se ocupă cu cercetarea elementelor și a combinațiilor lor. Limbă analitică = limbă care se servește de termeni speciali (prepoziții, conjuncții, pronume etc.) pentru a exprima raporturile gramaticale. ♦ (Mat.; Fiz.) Care folosește calculul algebric și infinitezimal. – Fr. analytique (lat. lit. analyticus). Vezi definitia »

RAFAÉLIC, -Ă adj. Care are calitățile lui Rafael; care amintește tipurile lui Rafael; rafaelesc, rafaelitic. [Pron. -fa-e-. / < fr. raphaélique, cf. Rafael – pictor italian al Renașterii]. Vezi definitia »