SUFERÍRE, suferiri, s. f. (Înv.) Faptul de a suferi; suferință. – V. suferi. Vezi definitia »

SUBALIMENTÁRE s. f. Acțiunea de a (se) subalimenta și rezultatul ei; subalimentație, subnutriție (1). – V. subalimenta. Vezi definitia »

NEÎNDURÁRE s. f. Lipsă de îndurare, de milă; cruzime, asprime. ◊ Loc. adv. Cu neîndurare = crud, aspru, fără milă. – Ne- + îndurare. Vezi definitia »

UMOÁRE s.f. 1. Lichid în care se scaldă celulele organismului. ◊ Umoare apoasă = lichid transparent în care se află camera anterioară a ochiului; umoare vitroasă = masă gelatinoasă care umple tot fundul ochiului; corp vitros. 2. (Liv.) Dispoziție sufletească de moment. ♦ Dispoziție obișnuită, stabilă a cuiva; fire, temperament. [Cf. lat. humor, fr. humeur, it. umore]. Vezi definitia »

EXOTIZÁRE s. f. v. exotiza. [Dicționar ortografic] Vezi definitia »