tîrsînă (-ni), s. f. – 1. Șnur, împletitură de păr de capră. – 2. Nojiță, legătură la opinci. Sl. trŭstĭnina, trŭsina „de păr de animal” (Tiktin). Der. din lat. transenna (Pascu, Arch. Rom., IX, 303), nu este convingătoare. – Der. tîrsinar, s. m. (țăran). Vezi definitia »

DUOTRIÓDĂ, duotriode, s. f. Tub electronic care conține două triode. [Pr.: du-o-tri-o-] – Din fr. duotriode. Vezi definitia »

MĂSELÁRIȚĂ, măselarițe, s. f. Plantă medicinală toxică din familia solanaceelor, cu tulpina înaltă și cu flori galbene cu nervuri violete, din care se extrage atropina; sunătoare, măselar, nebunariță (Hyoscyamus niger). – Măsea + suf. -ariță. Vezi definitia »

PAVECÉRNIȚĂ, pavecernițe, s. f. Slujbă scurtă care se face (la mănăstiri) după vecernie. ♦ Carte care cuprinde rugăciunile și rânduiala acestei slujbe. – Din sl. pavečerĩnica. Vezi definitia »

ASONÁNȚĂ s.f. 1. (Lit.) Rimă imperfectă formată numai din identitatea vocalei accentuate. ♦ Repetarea aceleiași vocale accentuate într-un vers sau într-o frază, însoțită de consoane asemănătoare, pentru a produce efecte expresive. 2. Corespondență de sunete. [< it. assonanza, cf. fr. assonance]. Vezi definitia »