HIPERPLAZÍE s. f. creștere excesivă în volum a unui țesut sau organ. (< fr. hyperplasie) Vezi definitia »

MĂIESTRÍE, (2, 3) măiestrii, s. f. 1. Pricepere, iscusință deosebită; talent, dibăcie, artă. ◊ Măiestrie artistică = totalitatea elementelor pe care le pune în valoare artistul în procesul desăvârșirii unei opere literare sau de artă. 2. (Înv.; concr.) Lucrare, operă, creație. ♦ Lucru care denotă iscusință sau meșteșug în execuție; unealtă, instrument, aparat ingenios. 3. Meserie, meșteșug (care cere pricepere). [Pr.: mă-ies-] – Măiestru + suf. -ie. Vezi definitia »

STEREOGNOZÍE s.f. Facultatea de a recunoaște prin simțul tactil proprietățile fizice ale obiectelor. [Gen. -iei. / < fr. stéréognosie]. Vezi definitia »

parusíe (-íi), s. f. – Prezență. Ngr. παρουσία (Gáldi 223). Sec. XVIII, înv. Vezi definitia »

NEUROLOGÍE s. f. ramură a medicinei care studiază structura, fiziologia și patologia sistemului nervos. (< fr. neurologie) Vezi definitia »