PIROMÉTRU s.n. Instrument folosit în metalurgie pentru măsurarea temperaturilor foarte înalte. [< fr. pyromètre, cf. gr. pyr – foc, metron – măsură]. Vezi definitia »

SEPÚLCRU, sepulcre, s. n. (Livr.) Mormânt. – Din fr. sépulcre. Vezi definitia »

DEMONOLÁTRU, demonolatri, adj., s. m. (Care este) adorator al demonilor. – Din fr. démonolâtre. Vezi definitia »

TERMOMÉTRU s.n. (sil. -tru), art. termométrul, pl. termométre Vezi definitia »

ástru (aștri), s. m. – Corp situat pe bolta cerească. – Var. n. Fr. astre. Vezi definitia »