Definita cuvantului alcătuială
ALCĂTUIÁLĂ, alcătuieli, s. f. Înjghebare, alcătuire; (concr.) clădire rudimentară. – Din alcătui1 + suf. -eală.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu alcătuială
a se da lebădă expr. a se grozăvi, a se lăuda. Vezi definitia »
DINÓDĂ s. f. electrod al unui tub electronic având rolul de a furniza o emisiune secundară. (< fr. dynode) Vezi definitia »
STRÉȘINĂ s. f. v. streașină. Vezi definitia »
echípă (echípe), s. f. – Grup de oameni care, sub conducerea unui șef, îndeplinesc o acțiune comună. Fr. équipe. – Der. (din fr.) echipaj, s. n. (echipă, formație; înv., trăsură; totalitatea personalului de conducere și deservire a unei nave, a unui avion); echipament, s. n.; echipa, vb. Vezi definitia »
CONSONÁNTĂ s. f. consoană. (< germ. Konsonant) Vezi definitia »