PLANÁȚIE s.f. (Geol.) Proces de netezire a regiunilor înalte și accidentate ale scoarței terestre, datorită factorilor modificatori externi. [< engl. planation]. Vezi definitia »

BRAHICEFALÍE s. f. conformație a craniului brahicefal. (< fr. brachycéphalie) Vezi definitia »

HEMIANOSMÍE s.f. (Med.) Pierdere a simțului mirosului pe jumătate din mucoasa nazală. [Pron. -mi-an-, gen. -iei. / < fr. hémianosmie, cf. gr. hemi – jumătate, an – fără, osme – miros]. Vezi definitia »

ESTORCÁȚIE s.f. v. extorcație. Vezi definitia »

NECROLOGÍE, necrologii, s. f. Listă care cuprinde numele oamenilor de seamă morți într-o anumită perioadă de timp. – Din fr. nécrologie. Vezi definitia »