AZÍDĂ s.f. Combinație chimică organică instabilă care se descompune prin încălzire uneori cu explozie. [< fr. azide]. Vezi definitia »

TROCÚȚĂ, trocuțe, s. f. Diminutiv al lui troacă. – V. troacă. Vezi definitia »

CAGÚLĂ, cagule, s. f. 1. Mantie cu glugă purtată de călugări; tip de glugă care acoperă tot capul (cu deschizături în dreptul ochilor). 2. Parte de cauciuc a unei măști de gaze. – Din fr. cagoule. Vezi definitia »

VENINÁRIȚĂ, veninarițe, s. f. Plantă erbacee cu flori albe sau trandafirii, care se folosește în medicină pentru proprietățile ei iritante și purgative; avrămeasă (Gratiola officinalis). – Venin + suf. -ariță. Vezi definitia »

șârlíță, șârlíțe, s.f. (reg.) bucată de gheață pe care copiii o folosesc în loc de patine. Vezi definitia »