Definita cuvantului algebră
ALGÉBRĂ s. f. Parte a matematicii care studiază legile operațiilor de adunare, scădere etc., independent de valorile numerice care intervin în aceste operații, numerele fiind înlocuite cu litere. – Fr. algèbre (lat. lit. algebra).
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu algebră
șubă, șube s. f. (intl.) limbă. Vezi definitia »
BÓRNĂ s. f. 1. stâlp de marcaj din beton, lemn etc., la marginea drumurilor, de-a lungul unei frontiere etc. 2. piesă metalică aparținând circuitului electric interior al unui aparat, al unei mașini sau instalații, care asigură legătura cu un alt circuit. (< fr. borne) Vezi definitia »
BUZÁINĂ, buzaine, s. f. (Reg.) Magazie sau șopron într-o curte țărănească, în care se păstrează butoaie, cazane și alte vase de gospodărie. – Et. nec. Vezi definitia »
OLIVÍNĂ s.f. (Min.) Silicat natural de fier și magneziu; peridot. [Var. olivin s.n. / < fr. olivine]. Vezi definitia »
távnică (-ci), s. f. – Plantă (Xeranthemum annuum). Origine necunoscută. După Scriban, în legătură cu tavnika „întunecime”. Vezi definitia »