Definita cuvantului creițar
CREIȚÁR, creițari, s. m. Monedă mică de argint, mai târziu de aramă, care a circulat in sudul Germaniei, în Austro-Ungaria, în Transilvania si în Bucovina până la sfârșitul sec. XIX, valorând a suta parte dintr-un fiorin; p. gener. ban, gologan (de valoare neînsemnată). [Var.: crăițár, crițár s. m.] – Din magh. krajczár.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu creițar
prunar, prunari s. m. bețiv (băutor mai ales de țuică). Vezi definitia »
UNICELULÁR, -Ă adj. (biol.; despre organisme, germeni) dintr-o singură celulă; monocelular. (< fr. unicellulaire) Vezi definitia »
PĂLIMÁR2 s. n. v. pălămar1. Vezi definitia »
anastasimatár (anastasimatáre), s. n. – Carte bisericească ce cuprinde imnurile Învierii. Ngr. ἀναστάσιμος „referitor la Înviere”. Vezi definitia »
CÂRLĂNÁR, cârlănari, s. m. Cioban care păzește și duce la păscut cârlanii dintr-o turmă. – Cârlan + suf. -ar. Vezi definitia »