CIANÚRĂ s. f. sare sau ester al acidului cianhidric. (< fr. cyanure) Vezi definitia »

TANGÉNTĂ s.f. Dreaptă care atinge o curbă într-un singur punct. ♦ Funcție trigonometrică a unui unghi egală cu câtul dintre sinusul și cosinusul acelui unghi. ◊ (Fig.) În (sau prin) tangentă = tangențial. [< fr. tangente]. Vezi definitia »

SFINȚITÚRĂ, sfințituri, s. f. (Rar) Faptul de a sfinți¹; (concr.) obiect sfințit. – Sfinți¹ + suf. -tură. Vezi definitia »

EMINÉNȚĂ, eminențe, s. f. (Urmat de un pronume posesiv) Titlu dat cardinalilor și (în trecut) episcopilor catolici. ◊ Eminență cenușie = persoană influentă care, din umbră, manevrează un personaj oficial, un partid etc. – Din fr. éminence, lat. eminentia. Vezi definitia »

BEȘICOÁSĂ (‹ beșică „bășică”) s.f. Arbust ornamental din familia leguminoaselor, înalt de 2-3 m, cu frunze imparipenat-compuse, flori galbene dispuse în raceme axiliare și fructe păstăi („Colutea arborescens”). Vezi definitia »