RAFINATÓR I. s. m. rafinor (I). II. s. n. rafinor. (II, 2). (< rafina + -tor) Vezi definitia »

BOTFÓR, botfori, s. m. (Reg.) Cizmă cu turetci tari și încrețite la gleznă. [Acc. și: bótfor] – Din rus. botfort. Vezi definitia »

DESLUȘITÓR, -OÁRE, deslușitori, -oare, adj. (Înv.) Care lămurește, care explică. – Desluși + suf. -tor. Vezi definitia »

prederegătór, prederegătóri, s.m. (înv.) persoană cu funcții laice sau ecleziastice înalte. Vezi definitia »

EXSICATÓR s. n. aparat de laborator dintr-un vas de sticlă cu un capac ce se poate închide ermetic, pentru uscarea sau păstrarea în stare uscată a substanțelor. (< fr. exsiccateur) Vezi definitia »