Definita cuvantului bruce
BRUCE [brus], dinastie regală scoțiană (1306-1371), de origine normandă. Întemeiată de Robert B., rege al Scoției (1306-1329); privat de dreptul său de succesiune la tron, de către cuceritorul Scoției, Eduard I. Prizonier, a evadat și s-a proclamat rege. A luptat cu Eduard II, învingîndu-l la Bannockburn (21 iun. 1314).
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu bruce
DEZÍCE vb. III. tr. A nega, a retrage, a retracta (ceva). ♦ refl. A-și retrage cuvântul, a se dezminți. [P.i. dezíc, var. deszice vb. III. / < de- + zice, cf. fr. dédire]. Vezi definitia »
AUTOSÉRVICE s. n. Service pentru autovehicule. [Pr.: a-u-to-ser-vis] – Din engl. auto-service. Vezi definitia »
ȘÁSESPREZECE num. card. v. șaisprezece. Vezi definitia »
VÉCE, veci, s. f. 1. Organ suprem al puterii în unele orașe rusești în sec. X-XV. 2. Nume dat mai multor organe reprezentative ale puterii de stat din fosta Iugoslavie. – Din scr. veće. Vezi definitia »
LOCVÁCE adj. inv. vorbăreț, volubil, limbut. (< fr. loquace, lat. loquax, -acis) Vezi definitia »