HIMENÉU s.f. (Poet.) Căsătorie. ♦ Imn de nuntă (la romani). [Pron. -neu. / < fr. hyménée, lat. hymenaeus, cf. Hymen – zeul căsătoriei la greci]. Vezi definitia »

titéu s.n. (reg.) topor. Vezi definitia »

DEFILÉU s.n. Vale strâmtă și adâncă între doi munți, săpată de o apă curgătoare; trecătoare. [Pl. -uri. / < fr. défilé]. Vezi definitia »

MINERÉU s.n. Aglomerare de minerale în compoziția cărora se găsesc anumite elemente (metale, metaloizi) în cantități suficiente pentru a putea fi exploatate rentabil. [Pron. -reu. / < fr. minerai]. Vezi definitia »

MERÉU², -ÉIE, merei, adj. (Reg.) Care se întinde până departe; întins, vast. – Comp. magh. merö „absolut”. Vezi definitia »