TIMONERÍE s. f. 1. încăpere pe puntea unei nave, unde se găsește timona și alte aparate necesare manevrării navei. 2. ansamblu de bare, cabluri, paloniere etc. care comandă direcția, frânele etc. într-un vehicul. (< fr. timonerie, it. timoneria) Vezi definitia »

NEVROPATÍE s. f. Denumire generală pentru diferite tulburări ale sistemului nervos; spec. boală a sistemului nervos central caracterizată prin tulburări ale funcțiilor psihice. – Din fr. névropathie. Vezi definitia »

METALOGRAFÍE s. f. 1. Ramură a metalurgiei care se ocupă cu studiul structurii metalelor și a aliajelor și cu legătura dintre proprietățile și structurile acestora. 2. Procedeu de tipar care folosește clișee din foi de metal gravate cu dalta. – Din fr. métallographie. Vezi definitia »

POLIDISPLAZÍE s. f. prezența mai multor malformații la același individ. (< fr. polydysplasie) Vezi definitia »

HOMEOPATÍE s. f. metodă terapeutică bazată pe administrarea de substanțe chimice în concentrații extrem de mici, prin diluții succesive, care produc afecțiuni analoage bolii ce se combate. (< fr. homéopathie) Vezi definitia »