VOLÁNT¹, volanți, s. m. 1. Piesă mare în formă de roată, de obicei foarte grea, montată pe arborele motor al unor mașini cu piston, care servește ca element de reglare a mișcării și de uniformizare a turației. 2. Piesă complexă din mecanismul mașinilor bătătoare în industria textilă, care, printr-o învârtire rapidă în interiorul unui înveliș, scarmănă bumbacul presat de valțul de alimentare. – Din fr. volant. Vezi definitia »

GERÁNT, -Ă s. m. f. cel care gerează o funcție, o întreprindere etc. ♦ ~ al unei publicații = responsabil de informațiile publicate într-un periodic. (< fr. gérant) Vezi definitia »

TERIFIÁNT, -Ă, terifianți, -te, adj. (Livr., rar) Înspăimântător, îngrozitor. [Pr.: -fi-ant] – Din fr. terrifiant. Vezi definitia »

SUBASMÉNT, subasmente, s. n. (Arh.) Partea inferioară a unei construcții pe care se sprijină (aparent) toată clădirea; soclu. – Din fr. soubassement. Vezi definitia »

EFICIÉNT, -Ă adj. eficace. ◊ pozitiv, sigur. (< fr. efficient, lat. efficiens) Vezi definitia »